Incubatoarele electrice sunt destinate incubarii oualor si obtinerii de pui in gospodarie.
Se obtin pui de gaina in special, dar si de alte specii de pasari rata, curca, gasca, prepelite.
Incubatoarele de oua sunt echipate cu termostat electronic, ventilator pentru uniformizarea temperaturii, sistem de intoarcere simultana manuala a oualor prin simpla invartire a unui buton de minim 3 ori pe zi. Umiditatea necesara in diversele faze ale incubarii se obtine prin umplerea cu apa a labirinturilor special construite pe fundul carcasei.
Incubatorul electric termostatat cu dispozitiv de intoarcere manual al oualor si temometru digital atasat este recomandat pentru oua de incubat de gaina, curca, rata , specii de pasari care au oua medii si incap in dispozitivul de intoarcere dar este recomandat si pentru oua de incubat de prepelite, fazan, paun, gasca, alte tipuri de oua care se aseaza direct pe gratar si se intorc manual, dispozitivul in aceste cazuri fiind scos din incubator.
Se foloseste in gospodariile individuale, la incubarea oualor provenite de la pasarile domestice.
Este construit pe principiul incubatorului de suprafata, ouale fiind asezate intr-un singur strat. Carcasa, din masa plastica termoizolanta, asigura pastrarea temperaturii interioare.
Cand temperatura exterioara din camera este scazuta sub 18 grade se poate folosi o husa de protectie ( patura ) care izoleaza carcasa, micsorand pierderile de caldura. Incalzirea este asigurata de o rezistenta electrica.
Omogenizarea aerului in interior este facuta de un motor cu elice.
Controlul temperaturii este asigurat de un circuit electronic.
Prin orificiile practicate in carcase, se asigura o ventilare lenta si continua a aerului din interior, inlaturand astfel, excesul de bioxid de carbon si alte noxe rezultate in timpul incubarii.
UMIDITATEA este asigurata prin umplerea cu apa a celor doua alveole (canale) A si B din semicarcasa inferioara a incubatorului. Se recomanda o umiditate sporita in prima saptamana de incubare (cand trebuie preintampinata evaporarea apei din oua) si in ultimele 2 zile (pentru usurarea desprinderii puilor din membrane).
In restul perioadei umiditatea trebuie sa fie normala pentru a favoriza eliminarea noxelor.
TEMPERATURA este factorul principal de care depinde incubarea. Supraincalzirea oualor are ca efecte malformatii, pui debili, sau chiar mortalitate in coaja. Subincalzirea incetineste dezvoltarea embrionara, "ciocnirea" este tardiva.
* La acest model se poate regla temperatura 38 grade plus sau minus 2 grade.
** Se poate deci folosii la speciile de pasari unde necesita alta temperatura in jurul valorii de 38 grade.
INTOARCEREA OUALOR se poate face cu ajutorul dispozitivului atasat prin invartirea manuala a butonului exterior si are drept scop uniformizarea temperaturii si umiditatii pe intreaga suprafata a oului si evitarea lipirii embrionului de coaja, sau se pot aseza ouale direct pe gratar fara dispozitiv, in acest caz incap mai multe oua dar intoarcerea va fi facuta manual. Nu scoateti din priza cand intoarceti manual !
CARACTERISTICI TEHNICE:
- Temperatura de incubare: 38 grade ±1grad Celsius
- Consum energie electrica: max. 1,4 kWh/24 ore,
la temperatura mediului de +20grade Celsius
- Umiditate: 60 ... 65 % (cu apa in alveola A)
70 ... 80 % (cu apa in alveola B)
80 ... 85 % (cu apa in ambele alveole)
- Incalzire: electrica cu rezistenta
- Tensiune de alimentare: 230 V / 50 Hz
- Rotire oua: cu dispozitiv manual (sau fara dispozitiv manual de doua ori pe zi, cu 180 grade)
- Tip incubator: transportabil, de suprafata
- Randament incubare: minimum 60 % (cu respectarea instructiuni de utilizare).
- Masa kg 3
- Capacitatea max. pe gratar(buc.): cu dispozitiv
oua gaina 58 41
oua curca 42 41
oua rata 50 41 pt. rata pitica
oua gasca 30 -
oua de prepelita 140 -
sursa:www.electrounivers.aaz.ro
Acest blog e destinat tuturor celor care doresc sa afle cat mai multe despre viata pasarilor adica mediu de viata(habitat),cu ce se hranesc,ce ritualuri de inperechere au fiecare specie in parte,cate oua depun la o ponta,de cate ori clocesc pe an,ce fel de cuiburi isi construiesc,cu ce isi hranesc puii si daca sunt pasari migratoare sau nu sau de pasaj. Asa ca va invitam in LUMEA PASARILOR DE PE TERRA.
birdsandeggs.blogspot.com
Va salut pe toti cei carora LUMEA PASARILOR DOMESTICE SI SALBATICE vi se pare un domeniu interesant de studiat,de apreciat si de placut in acelas timp.
Faceți căutări pe acest blog
Postări populare
-
Anul acesta m-am gandit sa-mi pun la incubator si oua de gasca. Asa am si procedat,am cumparat 30 de oua de gasca din diverse locuri,si le-a...
-
in ceea ce priveste incubareaoualor de rata,este ca la gaini,eu am incubat oua de rate si le-am intors ouale de 2 ori/zi,si le-am stropit c...
-
La pasari, ca si la celelalte specii de animale, fecundarea se produce in interiorul organismului femel. Dezvoltarea embrionului in continua...
-
Rața leșească este o specie de rață care nu se înrudește cu rața sălbatică (cele cu capul verde). În ciuda numelui ei (leșesc=polonez, ruses...
-
Cel mai târziu la sfârşitul lui februarie, cuştile pentru depunerea ouălor trebuie pregătite pentru primirea femelelor. În colţuri se pun ră...
-
Ouăle de fazan se clocesc într-un interval de 24-25 de zile, cu excepţia raselor la care perioada de incubaţie este de 27-28 de zile. Înaint...
-
Activitatea de a “scoate” pui sau boboci este o indeletnicire straveche. Desigur, este de dorit ca si la noi tractorul sa ia locul calului s...
-
Daca doriti sa apelati la incubarea oualor cu ajutorul unui incubator eu vi-l recomand pe CLEO Iata cateva date tehnice ale acestui inc...
Totalul afișărilor de pagină
duminică, 13 februarie 2011
incubatorul CLEO cu termostat cu termometru atasat
Se foloseste in gospodariile individuale, la incubarea oualor provenite de la pasarile domestice.
Este construit pe principiul incubatorului de suprafata, ouale fiind asezate intr-un singur strat. Carcasa, din masa plastica termoizolanta, asigura pastrarea temperaturii interioare.
Cand temperatura exterioara este scazuta se poate folosi o husa de protectie ( patura ) care izoleaza carcasa, micsorand pierderile de caldura. Incalzirea este asigurata de o rezistenta electrica.
Omogenizarea aerului in interior este facuta de un motor cu elice.
Controlul temperaturii este asigurat de un circuit electronic.
Prin orificiile practicate in carcase, se asigura o ventilare lenta si continua a aerului din interior, inlaturand astfel, excesul de bioxid de carbon si alte noxe rezultate in timpul incubarii.
UMIDITATEA este asigurata prin umplerea cu apa a celor doua alveole (canale) A si B din semicarcasa inferioara a incubatorului. Se recomanda o umiditate sporita in prima saptamana de incubare (cand trebuie preintampinata evaporarea apei din oua) si in ultimele 2 zile (pentru usurarea desprinderii puilor din membrane).
In restul perioadei umiditatea trebuie sa fie normala pentru a favoriza eliminarea noxelor.
TEMPERATURA este factorul principal de care depinde incubarea. Supraincalzirea oualor are ca efecte malformatii, pui debili, sau chiar mortalitate in coaja. Subincalzirea incetineste dezvoltarea embrionara, "ciocnirea" este tardiva.
* La acest model Cleo cu termometru se poate regla temperatura 38 grade plus sau minus 2 grade.
** Se poate deci folosii la speciile de pasari unde necesita alta temperatura in jurul valorii de 38 grade.
INTOARCEREA OUALOR are drept scop uniformizarea temperaturii si umiditatii pe intreaga suprafata a oului si evitarea lipirii embrionului de coaja.
CARACTERISTICI TEHNICE:
- Temperatura de incubare: 38 oC ±1oC
- Consum energie electrica: max. 1,4 kWh/24 ore,
la temperatura mediului de +20oC
- Umiditate: 60 ... 65 % (cu apa in alveola A)
70 ... 80 % (cu apa in alveola B)
80 ... 85 % (cu apa in ambele alveole)
- Incalzire: electrica cu rezistenta
- Tensiune de alimentare: 230 V / 50 Hz
- Rotire oua: manual (de doua ori pe zi), cu 180o
- Tip incubator: transportabil, de suprafata
- Randament incubare: minimum 60 % (cu respectarea instructiuni de utilizare).
- Masa maxima, kg 2,8
- Capacitatea max.(buc.):
oua gaina 60
oua curca 42
oua rata 50
oua gasca 30
oua de prepelita 140
sursa:www.electrounivers.aaz.ro
Este construit pe principiul incubatorului de suprafata, ouale fiind asezate intr-un singur strat. Carcasa, din masa plastica termoizolanta, asigura pastrarea temperaturii interioare.
Cand temperatura exterioara este scazuta se poate folosi o husa de protectie ( patura ) care izoleaza carcasa, micsorand pierderile de caldura. Incalzirea este asigurata de o rezistenta electrica.
Omogenizarea aerului in interior este facuta de un motor cu elice.
Controlul temperaturii este asigurat de un circuit electronic.
Prin orificiile practicate in carcase, se asigura o ventilare lenta si continua a aerului din interior, inlaturand astfel, excesul de bioxid de carbon si alte noxe rezultate in timpul incubarii.
UMIDITATEA este asigurata prin umplerea cu apa a celor doua alveole (canale) A si B din semicarcasa inferioara a incubatorului. Se recomanda o umiditate sporita in prima saptamana de incubare (cand trebuie preintampinata evaporarea apei din oua) si in ultimele 2 zile (pentru usurarea desprinderii puilor din membrane).
In restul perioadei umiditatea trebuie sa fie normala pentru a favoriza eliminarea noxelor.
TEMPERATURA este factorul principal de care depinde incubarea. Supraincalzirea oualor are ca efecte malformatii, pui debili, sau chiar mortalitate in coaja. Subincalzirea incetineste dezvoltarea embrionara, "ciocnirea" este tardiva.
* La acest model Cleo cu termometru se poate regla temperatura 38 grade plus sau minus 2 grade.
** Se poate deci folosii la speciile de pasari unde necesita alta temperatura in jurul valorii de 38 grade.
INTOARCEREA OUALOR are drept scop uniformizarea temperaturii si umiditatii pe intreaga suprafata a oului si evitarea lipirii embrionului de coaja.
CARACTERISTICI TEHNICE:
- Temperatura de incubare: 38 oC ±1oC
- Consum energie electrica: max. 1,4 kWh/24 ore,
la temperatura mediului de +20oC
- Umiditate: 60 ... 65 % (cu apa in alveola A)
70 ... 80 % (cu apa in alveola B)
80 ... 85 % (cu apa in ambele alveole)
- Incalzire: electrica cu rezistenta
- Tensiune de alimentare: 230 V / 50 Hz
- Rotire oua: manual (de doua ori pe zi), cu 180o
- Tip incubator: transportabil, de suprafata
- Randament incubare: minimum 60 % (cu respectarea instructiuni de utilizare).
- Masa maxima, kg 2,8
- Capacitatea max.(buc.):
oua gaina 60
oua curca 42
oua rata 50
oua gasca 30
oua de prepelita 140
sursa:www.electrounivers.aaz.ro
CATEVA RASE DE GAINI
Gainile fac parte din clasa aves, ordinul galliformes, familia phasianidae.
Gaina este un animal domestic ce creste in tara noastra mai ales in gospodariile taranilor dar si in ferme.
Brahma este o gaina de culoare alb cu negru. Cocosu are intre 4,5 si 5,5 kg iar gaina 3,5 si 4,5 kg. O gaina produce anual 120-140 de oua.
Cochinchina este originara din china , are o culoare galben - potarnichiu si alb. Cocosul are o greutate de 4,5 - 5,5 kg iar gaina cantareste intre 3,5 si 4 kg. Gaina produce anual 80 - 100 de oua.
Wiandotte este originara din America de Nord si are culorile alb , argintiu, potarnichiu si negru, in penaj. Gaina cantareste 2,5 - 3 kg si produce intre 180 si 200 oua anual. Cocosul cantareste intre 3,5kg si 4 kg.
Alte rase de gaini: rhode-island, plymouth, sussex care este o rasa mixta pentru carne si oua, leghorn si italiana care sunt rase usoare , pentru oua, combatanta engleza care este o rasa luptatoare, gaina de portelan si phonix care sunt rase de ornament.
Numida meleagris este bibilica. Aceasta are 55 cm . Bibilica este originara din Africa si Arabia de Sud, a fost domesticita si raspandita in intreaga lume.
Acrryllium vulturinum, este bibilca vultur, care masoara 70 de cm. Se intalneste in Africa orientala stropicala.
SURSA:WWW.zooland.ro
Gaina este un animal domestic ce creste in tara noastra mai ales in gospodariile taranilor dar si in ferme.
Brahma este o gaina de culoare alb cu negru. Cocosu are intre 4,5 si 5,5 kg iar gaina 3,5 si 4,5 kg. O gaina produce anual 120-140 de oua.
Cochinchina este originara din china , are o culoare galben - potarnichiu si alb. Cocosul are o greutate de 4,5 - 5,5 kg iar gaina cantareste intre 3,5 si 4 kg. Gaina produce anual 80 - 100 de oua.
Wiandotte este originara din America de Nord si are culorile alb , argintiu, potarnichiu si negru, in penaj. Gaina cantareste 2,5 - 3 kg si produce intre 180 si 200 oua anual. Cocosul cantareste intre 3,5kg si 4 kg.
Alte rase de gaini: rhode-island, plymouth, sussex care este o rasa mixta pentru carne si oua, leghorn si italiana care sunt rase usoare , pentru oua, combatanta engleza care este o rasa luptatoare, gaina de portelan si phonix care sunt rase de ornament.
Numida meleagris este bibilica. Aceasta are 55 cm . Bibilica este originara din Africa si Arabia de Sud, a fost domesticita si raspandita in intreaga lume.
Acrryllium vulturinum, este bibilca vultur, care masoara 70 de cm. Se intalneste in Africa orientala stropicala.
SURSA:WWW.zooland.ro
CUM SA HRANIM GAINILE OUATOARE
Este cunoscut faptul ca in cresterea intensiva a pasarilor, mai ales in unitatile industriale mari, acolo unde pasarile stau tot timpul in hale bine ventilate, in care temperatura, umiditatea si durata luminii se pastreaza la nivelurile necesare, pasarile sunt hranite cu nutret combinat.}
Acest nutret combinat contine, in proportii potrivite pentru fiecare specie, rasa, varsta sau fel de productie, toate substantele hranitoare pe care pasarile trebuie sa le primeasca pentru a trai si pentru a da productiile mari de care sunt capabile.
Nutreturile combinate se pot folosi si in mica gospodarie.
Ele se procura, cu usurinta, de la fabricile specializate sau prin magazinele acestora.
La prima vedere, insa, un nutret combinat pare scump, desi sporurile de productie pe care le asigura rascumpara cu prisosinta cheltuiala.
Totusi, multi crescatori renunta la cumpararea unor asemenea furaje intrucat doresc sa foloseasca in hrana animalelor cerealele pe care le au din productia proprie.
Desigur ca intr-un asemenea caz crescatorul care foloseste aproape numai cereale nu se poate astepta sa obtina de la pasarile sale decat cel mult o treime din posibilitatile acestora, adica numai 80-120 oua pe an.
Cerealele si alte resurse furajere din gospodarie pot fi folosite totusi cu succes daca se alege una din urmatoarele doua solutii: folosirea unui concentrat proteic-vitamino-mineral (PVM) sau realizarea corecta a unui amestec furajer de ferma.
Hranirea gainilor ouatoare cu cereale si PVM.
Concentratele de proteine-vitamine si minerale contin toate substantele hranitoare dar care nu apar indestulatoare intr-o ratie pe baza de cereale.
Aceste concentrate se dau in amestec cu cerealele uruite, indeosebi porumb (singur sau in amestec cu orz, grau, sorg, mei etc.), in proportie de 40% PVM (de tip A5-40) si 60% cereale. Daca se poate procura separat si srot de soia, sunt posibile alte proportii: 10% concentrat (de tip A5-10), 62% cereale, 20% srot soia si 8% creta furajera.
Toate aceste componente, amestecate cat mai bine, se dau gainilor ouatoare in vase de hrana, fiind lasate la discretie daca este vorba de rase usoare si mixte sau date cu portia (150-180 g/zi de cap) la rasele grele (Plymouth, Cornish etc.).
Desi aparent mai scump, un asemenea mod de hranire a gainilor ouatoare este mult mai rentabil, mai productiv, dupa cum rezulta si din cel mai simplu calcul comparativ.
Astfel, daca se ia in considerare ca gainile consuma 40 kg nutret pe an si ca 1 kg concentrat PVM costa cam cat 3 kg porumb, rezulta in cele doua solutii:
- o gaina care consuma anual 40 kg porumb, producand 100 oua/an, consuma 400 g porumb pentru un ou;
- o gaina care consuma anual 16 kg concentrat (echivalent valoric cu 48 kg porumb) si 24 kg cereale, are un consum total al carui cost este egal cu valoarea unei cantitati de 72 kg porumb, dar produce anual 220-250 oua, consumand nutret evaluat valoric la 310 g porumb pentru un ou.
In acest fel se pot obtine, in medie, de la o gaina, 4,5 oua/saptamana (fata de 2 oua/sapt.), iar costul furajului pentru un ou scade cu peste 25% (la preturile lunii in curs 66 lei/ou, fata de 86 lei/ou).
Hranirea gainilor ouatoare cu amestec de ferma
Un amestec de ferma corect realizat poate fi mai ieftin decat nutretul combinat si chiar decat cel alcatuit din cereale si concentrat PVM, dar pretinde mai multa munca si prezinta o serie de greutati in procurarea diferitelor materii prime furajere.
Un exemplu de reteta pentru hranirea gainilor ouatoare poate fi urmatorul: cereale (porumb, orz, grau etc.) - 66%; srot de floarea-soarelui - 7%; srot de soia sau turte de floarea-soarelui - 18%; creta furajera (carbonat de calciu) - 7%; fosfat dicalcic - 0,4%; sare - 0,2% si Zoofort A5 (concentrat vitaminic A5) - 1%, care poate fi procurat prin FNC-uri. (Fabrici de Nutreturi Combinate).
In aceasta reteta se observa proportia mare de creta, care este necesara pentru formarea cojii oualor si a carei lipsa duce la scaderea sau chiar la intreruperea ouatului.
Dat fiind ca gainile mai bune ouatoare au nevoie de mai mult calciu, este bine sa li se lase la dispozitie, intr-un vas, o oarecare cantitate de creta, cochilii de scoici si fosfat de calciu. De asemenea, se recomanda ca zilnic sa se administreze suplimentar verdeata tanara (tocata) sau, iarna, morcov, frunze de fan si graunte incoltite, cu coltul alb (neinverzit) de 1-8 mm inaltime (ovaz incoltit timp de 7 zile), nutreturi care ridica valoarea comerciala a oualor prin galbenusul lor mai frumos colorat si mai gustos.
Indiferent de modul in care crescatorul s-a hotarat sa-si hraneasca pasarile trebuie sa fie convins ca va putea sa obtina productii de oua cu adevarat mari si rentabile numai daca va asigura in nutret toate substantele hranitoare in proportiile recomandate.
Prof. univ. dr. Mihail BALASESCU
sursa:www.fermierul.ro
Acest nutret combinat contine, in proportii potrivite pentru fiecare specie, rasa, varsta sau fel de productie, toate substantele hranitoare pe care pasarile trebuie sa le primeasca pentru a trai si pentru a da productiile mari de care sunt capabile.
Nutreturile combinate se pot folosi si in mica gospodarie.
Ele se procura, cu usurinta, de la fabricile specializate sau prin magazinele acestora.
La prima vedere, insa, un nutret combinat pare scump, desi sporurile de productie pe care le asigura rascumpara cu prisosinta cheltuiala.
Totusi, multi crescatori renunta la cumpararea unor asemenea furaje intrucat doresc sa foloseasca in hrana animalelor cerealele pe care le au din productia proprie.
Desigur ca intr-un asemenea caz crescatorul care foloseste aproape numai cereale nu se poate astepta sa obtina de la pasarile sale decat cel mult o treime din posibilitatile acestora, adica numai 80-120 oua pe an.
Cerealele si alte resurse furajere din gospodarie pot fi folosite totusi cu succes daca se alege una din urmatoarele doua solutii: folosirea unui concentrat proteic-vitamino-mineral (PVM) sau realizarea corecta a unui amestec furajer de ferma.
Hranirea gainilor ouatoare cu cereale si PVM.
Concentratele de proteine-vitamine si minerale contin toate substantele hranitoare dar care nu apar indestulatoare intr-o ratie pe baza de cereale.
Aceste concentrate se dau in amestec cu cerealele uruite, indeosebi porumb (singur sau in amestec cu orz, grau, sorg, mei etc.), in proportie de 40% PVM (de tip A5-40) si 60% cereale. Daca se poate procura separat si srot de soia, sunt posibile alte proportii: 10% concentrat (de tip A5-10), 62% cereale, 20% srot soia si 8% creta furajera.
Toate aceste componente, amestecate cat mai bine, se dau gainilor ouatoare in vase de hrana, fiind lasate la discretie daca este vorba de rase usoare si mixte sau date cu portia (150-180 g/zi de cap) la rasele grele (Plymouth, Cornish etc.).
Desi aparent mai scump, un asemenea mod de hranire a gainilor ouatoare este mult mai rentabil, mai productiv, dupa cum rezulta si din cel mai simplu calcul comparativ.
Astfel, daca se ia in considerare ca gainile consuma 40 kg nutret pe an si ca 1 kg concentrat PVM costa cam cat 3 kg porumb, rezulta in cele doua solutii:
- o gaina care consuma anual 40 kg porumb, producand 100 oua/an, consuma 400 g porumb pentru un ou;
- o gaina care consuma anual 16 kg concentrat (echivalent valoric cu 48 kg porumb) si 24 kg cereale, are un consum total al carui cost este egal cu valoarea unei cantitati de 72 kg porumb, dar produce anual 220-250 oua, consumand nutret evaluat valoric la 310 g porumb pentru un ou.
In acest fel se pot obtine, in medie, de la o gaina, 4,5 oua/saptamana (fata de 2 oua/sapt.), iar costul furajului pentru un ou scade cu peste 25% (la preturile lunii in curs 66 lei/ou, fata de 86 lei/ou).
Hranirea gainilor ouatoare cu amestec de ferma
Un amestec de ferma corect realizat poate fi mai ieftin decat nutretul combinat si chiar decat cel alcatuit din cereale si concentrat PVM, dar pretinde mai multa munca si prezinta o serie de greutati in procurarea diferitelor materii prime furajere.
Un exemplu de reteta pentru hranirea gainilor ouatoare poate fi urmatorul: cereale (porumb, orz, grau etc.) - 66%; srot de floarea-soarelui - 7%; srot de soia sau turte de floarea-soarelui - 18%; creta furajera (carbonat de calciu) - 7%; fosfat dicalcic - 0,4%; sare - 0,2% si Zoofort A5 (concentrat vitaminic A5) - 1%, care poate fi procurat prin FNC-uri. (Fabrici de Nutreturi Combinate).
In aceasta reteta se observa proportia mare de creta, care este necesara pentru formarea cojii oualor si a carei lipsa duce la scaderea sau chiar la intreruperea ouatului.
Dat fiind ca gainile mai bune ouatoare au nevoie de mai mult calciu, este bine sa li se lase la dispozitie, intr-un vas, o oarecare cantitate de creta, cochilii de scoici si fosfat de calciu. De asemenea, se recomanda ca zilnic sa se administreze suplimentar verdeata tanara (tocata) sau, iarna, morcov, frunze de fan si graunte incoltite, cu coltul alb (neinverzit) de 1-8 mm inaltime (ovaz incoltit timp de 7 zile), nutreturi care ridica valoarea comerciala a oualor prin galbenusul lor mai frumos colorat si mai gustos.
Indiferent de modul in care crescatorul s-a hotarat sa-si hraneasca pasarile trebuie sa fie convins ca va putea sa obtina productii de oua cu adevarat mari si rentabile numai daca va asigura in nutret toate substantele hranitoare in proportiile recomandate.
Prof. univ. dr. Mihail BALASESCU
sursa:www.fermierul.ro
Amestecuri furajere in hrana gainilor ouatoare
Materiile prime furajere care intra in componenta amestecurilor vor trebui stocate in cantitati necesare pentru perioada urmatoare (de la inceperea anului avicol - 1 noiembrie - pana la recolta urmatoare).
Pentru stabilirea acestui necesar este bine sa se stie ca o gaina ouatoare are nevoie zilnic, in functie de rasa, de 110 - 115 g de amestec la gaini usoare si mixte ouatoare (hibrizi Albo si Roso, gaini Italiene sau Gat golas), 140 g pentru gaini mixte care au greutate vie de 2.2 - 2,6 kg (Rhode-Island, Sussex, Plymouth barat etc.) sau 160 - 180 g de amestec pentru gaini grele (Cornish, Plymouth alb etc.).
In functie de aceste date, de numarul prevazut de pasari si de proportia in care fiecare materie prima intra in amestec, se poate stabili necesarul pentru perioada urmatoare.
Pentru producerea amestecului furajer de ferma destinat hranirii gainilor ouatoare sunt necesare cate minimum 2 - 4 materii prime furajere din urmatoarele grupe de furaje care trebuie prevazute obligatoriu:
-graunte de cereale, bogate in glucide (porumb, orz, sorg, grau etc.), care sa participe in amestec in proportie de 65%;
-nutreturi bogate in proteine vegetale (mazare, tarate, seminte sau turte de floarea-soarelui, sroturi de soia sau floarea-soarelui etc.), care pot fi folosite in proportie de 22 - 26%;
-nutreturi bogate in proteine animale (fainuri de carne sau de peste, zer sau zara etc.), care pot fi folosite in cantitati relativ mici, chiar de numai 2 - 4%;
-nutreturi minerale in proportie de 8% din care obligatoriu 7% calciu (creta furajera, faina din cochilii de scoici, var stins de cel putin 6 luni etc.), 0,8% sursa de fosfor (fosfat de calciu, faina de oase etc.) si maximum 0,2% sare;
-nutreturi specifice vitaminoase, ca un zoofort A5, A6 sau A7 care se poate procura prin FNC-uri si se introduce in proportie de 1% (continand si microelemente minerale si alte substante utile) sau preparate farmaceutice, ca de exemplu preparatul vitaminic A, D, E, ce pot fi procurate de la farmaciile veterinare.
Toate elementele componente mentionate, uruite si bine amestecate, se pot administra in stare uscata sau ca pasta umeda, in vase de hrana construite si amplasate astfel, incat sa nu permita risipa prin racaire sau prin scuturare cu ciocul.
La toate acestea, pentru a completa hrana cu substante nutritive importante, trebuie sa se adauge zilnic, la discretie (o data pe zi atat cat pasarile pot consuma la un tain) furaje verzi sau inlocuitori ale acestora, mai ales atunci cand ne lipseste zoofortul.
Pentru furaje verzi se pot folosi cele mai diverse vegetale, plante verzi tinere, incepand cu secara, lucerna (trifoiul), urzica, diverse alte frunze de sezon (sfecla, salcam, floarea-soarelui, resturi de varza, ceapa, usturoi etc.).
Pentru inlocuirea furajelor verzi in perioadele de seceta si mai ales iarna se pot folosi, in acelasi timp, urmatoarele: frunze din fan de lucerna inmuiate in apa fierbinte si amestecate in furajul umed, bostanoase si radacinoase tocate marunt (sfecla si morcov), precum si graunte incoltite (cel mai bun este ovazul incoltit cu coltul alb de 5 - 8 mm lungime).
In acest fel, cu asemenea amestecuri administrate cu regularitate in hrana gainilor ouatoare, bineinteles daca se asigura si celelalte conditii, se pot atinge performante satisfacatoare in producerea de oua pe tot parcursul anului.
Prof. univ. dr. Mihail BALASESCU
sursa:www.fermierul .ro
Pentru stabilirea acestui necesar este bine sa se stie ca o gaina ouatoare are nevoie zilnic, in functie de rasa, de 110 - 115 g de amestec la gaini usoare si mixte ouatoare (hibrizi Albo si Roso, gaini Italiene sau Gat golas), 140 g pentru gaini mixte care au greutate vie de 2.2 - 2,6 kg (Rhode-Island, Sussex, Plymouth barat etc.) sau 160 - 180 g de amestec pentru gaini grele (Cornish, Plymouth alb etc.).
In functie de aceste date, de numarul prevazut de pasari si de proportia in care fiecare materie prima intra in amestec, se poate stabili necesarul pentru perioada urmatoare.
Pentru producerea amestecului furajer de ferma destinat hranirii gainilor ouatoare sunt necesare cate minimum 2 - 4 materii prime furajere din urmatoarele grupe de furaje care trebuie prevazute obligatoriu:
-graunte de cereale, bogate in glucide (porumb, orz, sorg, grau etc.), care sa participe in amestec in proportie de 65%;
-nutreturi bogate in proteine vegetale (mazare, tarate, seminte sau turte de floarea-soarelui, sroturi de soia sau floarea-soarelui etc.), care pot fi folosite in proportie de 22 - 26%;
-nutreturi bogate in proteine animale (fainuri de carne sau de peste, zer sau zara etc.), care pot fi folosite in cantitati relativ mici, chiar de numai 2 - 4%;
-nutreturi minerale in proportie de 8% din care obligatoriu 7% calciu (creta furajera, faina din cochilii de scoici, var stins de cel putin 6 luni etc.), 0,8% sursa de fosfor (fosfat de calciu, faina de oase etc.) si maximum 0,2% sare;
-nutreturi specifice vitaminoase, ca un zoofort A5, A6 sau A7 care se poate procura prin FNC-uri si se introduce in proportie de 1% (continand si microelemente minerale si alte substante utile) sau preparate farmaceutice, ca de exemplu preparatul vitaminic A, D, E, ce pot fi procurate de la farmaciile veterinare.
Toate elementele componente mentionate, uruite si bine amestecate, se pot administra in stare uscata sau ca pasta umeda, in vase de hrana construite si amplasate astfel, incat sa nu permita risipa prin racaire sau prin scuturare cu ciocul.
La toate acestea, pentru a completa hrana cu substante nutritive importante, trebuie sa se adauge zilnic, la discretie (o data pe zi atat cat pasarile pot consuma la un tain) furaje verzi sau inlocuitori ale acestora, mai ales atunci cand ne lipseste zoofortul.
Pentru furaje verzi se pot folosi cele mai diverse vegetale, plante verzi tinere, incepand cu secara, lucerna (trifoiul), urzica, diverse alte frunze de sezon (sfecla, salcam, floarea-soarelui, resturi de varza, ceapa, usturoi etc.).
Pentru inlocuirea furajelor verzi in perioadele de seceta si mai ales iarna se pot folosi, in acelasi timp, urmatoarele: frunze din fan de lucerna inmuiate in apa fierbinte si amestecate in furajul umed, bostanoase si radacinoase tocate marunt (sfecla si morcov), precum si graunte incoltite (cel mai bun este ovazul incoltit cu coltul alb de 5 - 8 mm lungime).
In acest fel, cu asemenea amestecuri administrate cu regularitate in hrana gainilor ouatoare, bineinteles daca se asigura si celelalte conditii, se pot atinge performante satisfacatoare in producerea de oua pe tot parcursul anului.
Prof. univ. dr. Mihail BALASESCU
sursa:www.fermierul .ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)








