Acest blog e destinat tuturor celor care doresc sa afle cat mai multe despre viata pasarilor adica mediu de viata(habitat),cu ce se hranesc,ce ritualuri de inperechere au fiecare specie in parte,cate oua depun la o ponta,de cate ori clocesc pe an,ce fel de cuiburi isi construiesc,cu ce isi hranesc puii si daca sunt pasari migratoare sau nu sau de pasaj. Asa ca va invitam in LUMEA PASARILOR DE PE TERRA.
birdsandeggs.blogspot.com
Va salut pe toti cei carora LUMEA PASARILOR DOMESTICE SI SALBATICE vi se pare un domeniu interesant de studiat,de apreciat si de placut in acelas timp.
Faceți căutări pe acest blog
Postări populare
-
Anul acesta m-am gandit sa-mi pun la incubator si oua de gasca. Asa am si procedat,am cumparat 30 de oua de gasca din diverse locuri,si le-a...
-
in ceea ce priveste incubareaoualor de rata,este ca la gaini,eu am incubat oua de rate si le-am intors ouale de 2 ori/zi,si le-am stropit c...
-
La pasari, ca si la celelalte specii de animale, fecundarea se produce in interiorul organismului femel. Dezvoltarea embrionului in continua...
-
Rața leșească este o specie de rață care nu se înrudește cu rața sălbatică (cele cu capul verde). În ciuda numelui ei (leșesc=polonez, ruses...
-
Cel mai târziu la sfârşitul lui februarie, cuştile pentru depunerea ouălor trebuie pregătite pentru primirea femelelor. În colţuri se pun ră...
-
Ouăle de fazan se clocesc într-un interval de 24-25 de zile, cu excepţia raselor la care perioada de incubaţie este de 27-28 de zile. Înaint...
-
Activitatea de a “scoate” pui sau boboci este o indeletnicire straveche. Desigur, este de dorit ca si la noi tractorul sa ia locul calului s...
-
Daca doriti sa apelati la incubarea oualor cu ajutorul unui incubator eu vi-l recomand pe CLEO Iata cateva date tehnice ale acestui inc...
Totalul afișărilor de pagină
miercuri, 29 aprilie 2009
NU-MI VINE SA CRED
VA MULTUMESC TUTUROR CELOR CARE-MI VIZITATI BLOGUL.
SPER SA VA FACA PLACERE SA INTRATI IN MUNUNATA LUME A PASARILOR.
Un nou sezon de cuibarit.
wow.
Nu-mi vine sa cred ca e din nou primavara.
Pasariel migratoare au ajuns din nou acasa la cuiburile lor si a si inceput agitatia.
Ma uitam acum cateva zile la o pereche de randunele care incepura sa-si zideasca un nou cuib si am stat minute in sir si le-am privit cu placere cum venea fiecare cu lut in cioc si incepura a-si cladii noua casuta.
Azi era cuibul pe jumatate terminat abia astept sa vad cand va fi gata.
Privesc cu asa mare placere atunci cand vad ca niste pasarele isi cladesc noua casuta ca ma cuprinde niste fiori si o stare de relaxare pe care nu pot sa vo descriu in cuvinte.
Toate pasarile ma fascineaza insa cel mai mult imi plac anseridele,columbidele,galinaceele si binenteles ordinul Passeriformes.
Nu-mi vine sa cred ca e din nou primavara.
Pasariel migratoare au ajuns din nou acasa la cuiburile lor si a si inceput agitatia.
Ma uitam acum cateva zile la o pereche de randunele care incepura sa-si zideasca un nou cuib si am stat minute in sir si le-am privit cu placere cum venea fiecare cu lut in cioc si incepura a-si cladii noua casuta.
Azi era cuibul pe jumatate terminat abia astept sa vad cand va fi gata.
Privesc cu asa mare placere atunci cand vad ca niste pasarele isi cladesc noua casuta ca ma cuprinde niste fiori si o stare de relaxare pe care nu pot sa vo descriu in cuvinte.
Toate pasarile ma fascineaza insa cel mai mult imi plac anseridele,columbidele,galinaceele si binenteles ordinul Passeriformes.
duminică, 19 aprilie 2009
joi, 9 aprilie 2009
Incubarea oualor de gasca
Anul acesta m-am gandit sa-mi pun la incubator si oua de gasca.
Asa am si procedat,am cumparat 30 de oua de gasca din diverse locuri,si le-am pus la incubator.
In primele 2 zile nici nu m-am atins de ele numai am verificat temperatura din cand in cand si apa din alveole.
In cea de-a 3 -a zi am inceput sa le rotesc la 180 de grade de 2 ori pe zi dimineta si seara.
Incepand din a 5 -a zi am inceput sa le rotesc de 3 ori pe zi.
Am incercat sa respect si orele de rotatie a oualor zilnic,adica sa rotesc ouale la aceleasi ore,atat cat am putut.
In urmatoarele zile am mai verificat temperatura si apa din alveole.
De fiecare data de cate ori am rotit ouale mi-am umezit unpic varfurile degetelor.
Din ziua a 11-a am inceput sa pulverizez pe oua odata pe zi controland tremperatura si apa din alveole.
Si am asteptat sa treaca cele 30 de zile.
In ultimele 2 zile de incubatie nu am mai intors ouale pt. ca se auzeau puii in gauace.
Pe data de 05.0409. la ora 17 am avut surpriza sa apara si primul pui,care era asa de dragalas.
L am lasat in incubator pana sa uscat bine de tot.
La ora 20 aveam deja 8 boboci eclozionati.
Procesul de la ciocnirea oului si pana la uscarea pufului de pe boboci a fost destul de lenta .
Pana a 2-a zi din cele 30 de oua puse la incubat mi-au eclozionat 28 de boboci.
Nu mi-a venit sa cred ca am avut asa un procent bun de eclozionabilitate.
Cele 2 oua din care nu mi-au iesit nimic din pacate nu au fost fecundate,au fost limpezi.
Asa ca cei care va ganditi sa puneti pe viitor oua de gasca la clocitoare,incercati sa respectati manualul de utilizare al incubatorului si inca ceva foarte important atunci cand va procurati oua pt. incubator indiferent din specia din care fac parte ouale ,incercati sa nu le spalati sa le lasati asa cum sunt.
In prezent toti bobocii sunt viabili si sanatosi.
BARZA ALBA URMARITA PRIN SATELIT
Atat in Romania cat si in alte state, berzele albe sunt monitorizate cu ajutorul radioemitatoarelor ce permit supravegherea prin satelit.
Daca nu avem grija de ea, barza risca sa treaca pe lista pasarilor aflate pe cale de disparitie. Ornitologii romani au aplicat deja un radioemitator pe o barza alba, intentionand ca pe viitor sa repete actiunea de monitorizare.
Barza alba sau cocostarcul este singura pasare de talie mare care isi construieste cuibul aproape de oameni. Specia a inregistrat un declin in decursul anilor trecuti, fapt pentru care mai multe state, printre care si Romania, iau masurile necesare pentru ca barza alba sa nu treaca pe lista speciilor amenintate cu disparitia.
Barza este recunoscuta in credinta populara a romanilor ca fiind pasarea care aduce copiii. Cocostarcul aduce, de asemenea, noroc si bunastare acolo unde isi construieste cuibul, ferind casele de fulgere si este un vestitor al primaverii.
Berzele traiesc in colonii
In lume, exista aproximativ 166.000 de perechi de berze albe, conform ultimului recensamant international al berzei albe efectuat in anii 1994 - 1995. Specia este raspandita in Europa, Africa de Nord, vestul Asiei si o parte a Orientului Mijlociu. Estul Europei este mai populat cu berze albe decat Europa Occidentala. Din Marea Britanie sau tarile scandinave, specia lipseste cu desavarsire.
Desi de-a lungul ultimilor 60 de ani populatia de berze a scazut continuu, in ultimele doua decenii situatia s-a reabilitat datorita masurilor care se iau pentru protejarea ei. Conform unui text de prezentare a berzei, "Vecina noastra, barza alba", semnat de Kósa Ferenc, profesor doctor la Facultatea de Biologie si Geologie din cadrul Universitatii "Babes - Bolyai" Cluj, peste 40.000 de perechi de berze cuibaresc in Polonia, aceasta fiind de altfel tara in care traiesc cele mai multe cupluri. Berzele cuibaresc in colonii, mai ales in zonele care le ofera conditii prielnice de supravietuire.
O colonie de berze este formata din cel putin cinci perechi. Astfel, cea mai mare colonie de berze se gaseste pe acoperisul catedralei din Alfaro, Spania. Acolo mai mult de 100 de perechi si-au facut cuib de-a lungul timpului.De asemenea, in Marchegg, Austria, o colonie formata din 60 de perechi cuibareste exclusiv pe copaci.
Tara noastra, gazda pe timpul verii
In Romania, barza alba face parte din categoria vizitatoarelor pe timpul verii. Pe baza recensamintelor efectuate in ultimii ani, in tara noastra traiesc aproximativ 5.000 de perechi. Cel mai amplu recensamant al cocostarcului a avut loc in tara noastra in anul 2004. Kosa Ferenc precizeaza in studiul sau ca aproximativ o treime din totalul perechilor de berze din Romania cuibaresc in colonii in localitati, "ceea ce constituie un factor important pentru actiunile de protectie si monitorizare a speciei".
"In Romania au fost identificate 385 de specii de pasari salbatice pana in prezent. Dintre acestea, 109 specii sunt rezidente, 36 - vizitatoare pe timpul iernii, 134 - vizitatoare pe timpul verii. Barza alba este vizitatoare pe timpul verii. Romania este responsabila pentru sapte specii pe cale de disparitie. Barza alba nu este o specie amenintata, este o specie protejata la nivel international de care trebuie sa avem mare grija pentru ca ea sa nu devina rara sau chiar sa dispara la un moment dat", a spus dr. Dan Hulea, director executiv la Societatea Ornitologica Romana/BirdLife Romania (SOR).
Se intorc la cuiburile lor
In Romania, berzele albe se regasesc cu precadere in campiile joase si zonele umede, de-a lungul marilor rauri. Prof. dr. Kósa Ferenc precizeaza ca cele mai multe berze se gasesc in nord-vestul si sud-vestul tarii, mai ales in judetele Satu Mare si Timis, in depresiunile intramontane din estul si sudul Transilvaniei, in judetele Harghita, Covasna, Sibiu si Brasov, precum si in Lunca Dunarii.
In localitatea Bilbor, barza alba cuibareste chiar la altitudinea de 900 de metri. Localitati foarte populate cu berze albe se afla in judetele Sibiu si Harghita. Cel mai vechi cuib de berze albe din Romania se gaseste in localitatea Gurghiu din judetul Mures. Cuibul a fost construit in 1934, iar in anul 2004, el era inca folosit pentru depunerea oualor si cresterea puilor. Berzele isi construiesc cuiburi in aproximativ opt zile, fiind folosite apoi ani de-a randul. Din cauza reparatiilor, cuiburile ajung si la o inaltime de doi metri.
Stalpii de telegraf, un adevarat pericol
In prezent, aproximativ 80-90 la suta din cuiburile de berze din Romania sunt construite pe stalpii electrici, ceea ce constituie amenintarea principala la adresa speciei. Totusi, in judetul Brasov sau Sibiu, sunt inca multe cuiburi construite pe hornurile caselor. Intr-un sat de pe langa orasul Gura Humorului, satenii au inteles necesitatea protejarii berzei si a convietuirii cu natura, fapt pentru care au amplasat pe stalpii de telegraf roti de car.
Astfel, berzele isi construiesc cuiburile, in tihna, pe aceste roti, fiind totodata ferite de pericolul de a se electrocuta. Totusi, exista cazuri in care oamenii arunca de pe casele lor toate cuiburile de berze, desi prin lege atat barza, cat si cuibul acesteia sunt protejate. Daca este ferita de pericole, barza alba poate trai pana la 15 ani, iar in captivitate, chiar pana la 30. In Romania, cea mai mare longevitate s-a inregistrat la o barza inelata, in 1960, in Delta Dunarii, care a fost regasita dupa 12 ani si sase luni in Tanzania, dupa cum relateaza prof. dr. Kósa Ferenc.
Suporturile metalice de pe stalpi le protejeaza
Pentru ca barza alba sa poata supravietui pe teritoriul tarii noastre, este necesar ca pajistile, fanatele, precum si zonele inundate sa fie protejate. Pe de alta parte, una dintre cele mai mari amenintari la adresa speciei o constituie electrocutarea, avand in vedere ca multe berze isi construiesc cuiburile direct pe firele electrice.
Eventualele scurtcircuite cauzeaza moartea pasarilor, ba mai mult decat atat, din cauza scanteilor, cuibul poate lua foc. In felul acesta si viata puilor este pusa in pericol. In urma unei analize s-a constatat ca, din 4.000 de berze moarte in toata Europa, 70 la suta au murit prin electrocutare. Pasarile se electrocuteaza fie pentru ca nu vad cablul electric, fie din cauza stalpilor de inalta tensiune. Electrocutarea berzei albe poate fi evitata prin folosirea suporturilor metalice, care se monteaza pe stalpii de beton.
Insecticidele, periculoase pentru berze
Berzele noastre se hranesc cu insecte in zonele de iernare din Africa. De aceea, utilizarea insecticidelor constituie o alta amenintare la adresa cocostarcului. Substantele toxice se acumuleaza in timp, in corpul berzelor, fapt pentru care ele mor intr-un timp destul de scurt. Pesticidele sunt la fel de periculoase pentru viata pasarilor. Din cauza compusilor chimici, unele berze nu ajung nici macar la varsta de trei ani.
Berzele, urmarite prin satelit
Pentru salvarea lor, oamenii de stiinta au inceput sa urmareasca migratia berzei albe cu ajutorul unor emitatoare satelitare. Si in Romania, reprezentantii SOR au aplicat un astfel de dispozitiv pe o barza. Au reusit sa-i urmareasca migratia din Targu Mures pana in Tanzania, cand contactul a fost pierdut. "In urma cu ceva vreme am aplicat un emitator satelitar pe un exemplar de barza alba. Monitorizarea a inceput din Targu Mures si am reusit sa pastram contactul pana cand barza a ajuns in Tanzania.
Am aplicat acest dispozitiv pentru a vedea de unde pleaca pasarea, pe unde trece aceasta in Romania, cat ramane la noi in tara si in ce locuri se concentreaza. Pentru ca, in momentul in care le cunoastem zonele de concentrare, putem sa le protejam", a spus dr. Dan Hulea.
Monitorizarea trebuie sa continue
Specialistii in ornitologie din Romania nu au obtinut foarte multe date privitoare la migratia berzei in urma utilizarii transmitatorului satelitar. Una dintre cauze a fost intreruperea contactului in luna decembrie, astfel incat comportamentul pe timp de primavara nu a putut fi observat.
"Nu am obtinut foarte multe date pentru ca legatura s-a intrerupt undeva in Tanzania, in luna decembrie, astfel incat nu am putut observa comportamentul berzei albe pe timpul primaverii. De aceea, astfel de emitatoare se aplica deodata pe mai multe exemplare.
In cazul in care se pierde legatura cu unele exemplare, raman totusi cateva pe care le putem studia pe o perioada mai lunga de timp", a mai spus ornitologul roman. Totusi, in prezent, in ciuda eforturilor de protectie a speciilor salbatice de pasari, in tarile UE mai mult de 50% din speciile salbatice de pasari au un statut nefavorabil.
www.green-report.ro
Daca nu avem grija de ea, barza risca sa treaca pe lista pasarilor aflate pe cale de disparitie. Ornitologii romani au aplicat deja un radioemitator pe o barza alba, intentionand ca pe viitor sa repete actiunea de monitorizare.
Barza alba sau cocostarcul este singura pasare de talie mare care isi construieste cuibul aproape de oameni. Specia a inregistrat un declin in decursul anilor trecuti, fapt pentru care mai multe state, printre care si Romania, iau masurile necesare pentru ca barza alba sa nu treaca pe lista speciilor amenintate cu disparitia.
Barza este recunoscuta in credinta populara a romanilor ca fiind pasarea care aduce copiii. Cocostarcul aduce, de asemenea, noroc si bunastare acolo unde isi construieste cuibul, ferind casele de fulgere si este un vestitor al primaverii.
Berzele traiesc in colonii
In lume, exista aproximativ 166.000 de perechi de berze albe, conform ultimului recensamant international al berzei albe efectuat in anii 1994 - 1995. Specia este raspandita in Europa, Africa de Nord, vestul Asiei si o parte a Orientului Mijlociu. Estul Europei este mai populat cu berze albe decat Europa Occidentala. Din Marea Britanie sau tarile scandinave, specia lipseste cu desavarsire.
Desi de-a lungul ultimilor 60 de ani populatia de berze a scazut continuu, in ultimele doua decenii situatia s-a reabilitat datorita masurilor care se iau pentru protejarea ei. Conform unui text de prezentare a berzei, "Vecina noastra, barza alba", semnat de Kósa Ferenc, profesor doctor la Facultatea de Biologie si Geologie din cadrul Universitatii "Babes - Bolyai" Cluj, peste 40.000 de perechi de berze cuibaresc in Polonia, aceasta fiind de altfel tara in care traiesc cele mai multe cupluri. Berzele cuibaresc in colonii, mai ales in zonele care le ofera conditii prielnice de supravietuire.
O colonie de berze este formata din cel putin cinci perechi. Astfel, cea mai mare colonie de berze se gaseste pe acoperisul catedralei din Alfaro, Spania. Acolo mai mult de 100 de perechi si-au facut cuib de-a lungul timpului.De asemenea, in Marchegg, Austria, o colonie formata din 60 de perechi cuibareste exclusiv pe copaci.
Tara noastra, gazda pe timpul verii
In Romania, barza alba face parte din categoria vizitatoarelor pe timpul verii. Pe baza recensamintelor efectuate in ultimii ani, in tara noastra traiesc aproximativ 5.000 de perechi. Cel mai amplu recensamant al cocostarcului a avut loc in tara noastra in anul 2004. Kosa Ferenc precizeaza in studiul sau ca aproximativ o treime din totalul perechilor de berze din Romania cuibaresc in colonii in localitati, "ceea ce constituie un factor important pentru actiunile de protectie si monitorizare a speciei".
"In Romania au fost identificate 385 de specii de pasari salbatice pana in prezent. Dintre acestea, 109 specii sunt rezidente, 36 - vizitatoare pe timpul iernii, 134 - vizitatoare pe timpul verii. Barza alba este vizitatoare pe timpul verii. Romania este responsabila pentru sapte specii pe cale de disparitie. Barza alba nu este o specie amenintata, este o specie protejata la nivel international de care trebuie sa avem mare grija pentru ca ea sa nu devina rara sau chiar sa dispara la un moment dat", a spus dr. Dan Hulea, director executiv la Societatea Ornitologica Romana/BirdLife Romania (SOR).
Se intorc la cuiburile lor
In Romania, berzele albe se regasesc cu precadere in campiile joase si zonele umede, de-a lungul marilor rauri. Prof. dr. Kósa Ferenc precizeaza ca cele mai multe berze se gasesc in nord-vestul si sud-vestul tarii, mai ales in judetele Satu Mare si Timis, in depresiunile intramontane din estul si sudul Transilvaniei, in judetele Harghita, Covasna, Sibiu si Brasov, precum si in Lunca Dunarii.
In localitatea Bilbor, barza alba cuibareste chiar la altitudinea de 900 de metri. Localitati foarte populate cu berze albe se afla in judetele Sibiu si Harghita. Cel mai vechi cuib de berze albe din Romania se gaseste in localitatea Gurghiu din judetul Mures. Cuibul a fost construit in 1934, iar in anul 2004, el era inca folosit pentru depunerea oualor si cresterea puilor. Berzele isi construiesc cuiburi in aproximativ opt zile, fiind folosite apoi ani de-a randul. Din cauza reparatiilor, cuiburile ajung si la o inaltime de doi metri.
Stalpii de telegraf, un adevarat pericol
In prezent, aproximativ 80-90 la suta din cuiburile de berze din Romania sunt construite pe stalpii electrici, ceea ce constituie amenintarea principala la adresa speciei. Totusi, in judetul Brasov sau Sibiu, sunt inca multe cuiburi construite pe hornurile caselor. Intr-un sat de pe langa orasul Gura Humorului, satenii au inteles necesitatea protejarii berzei si a convietuirii cu natura, fapt pentru care au amplasat pe stalpii de telegraf roti de car.
Astfel, berzele isi construiesc cuiburile, in tihna, pe aceste roti, fiind totodata ferite de pericolul de a se electrocuta. Totusi, exista cazuri in care oamenii arunca de pe casele lor toate cuiburile de berze, desi prin lege atat barza, cat si cuibul acesteia sunt protejate. Daca este ferita de pericole, barza alba poate trai pana la 15 ani, iar in captivitate, chiar pana la 30. In Romania, cea mai mare longevitate s-a inregistrat la o barza inelata, in 1960, in Delta Dunarii, care a fost regasita dupa 12 ani si sase luni in Tanzania, dupa cum relateaza prof. dr. Kósa Ferenc.
Suporturile metalice de pe stalpi le protejeaza
Pentru ca barza alba sa poata supravietui pe teritoriul tarii noastre, este necesar ca pajistile, fanatele, precum si zonele inundate sa fie protejate. Pe de alta parte, una dintre cele mai mari amenintari la adresa speciei o constituie electrocutarea, avand in vedere ca multe berze isi construiesc cuiburile direct pe firele electrice.
Eventualele scurtcircuite cauzeaza moartea pasarilor, ba mai mult decat atat, din cauza scanteilor, cuibul poate lua foc. In felul acesta si viata puilor este pusa in pericol. In urma unei analize s-a constatat ca, din 4.000 de berze moarte in toata Europa, 70 la suta au murit prin electrocutare. Pasarile se electrocuteaza fie pentru ca nu vad cablul electric, fie din cauza stalpilor de inalta tensiune. Electrocutarea berzei albe poate fi evitata prin folosirea suporturilor metalice, care se monteaza pe stalpii de beton.
Insecticidele, periculoase pentru berze
Berzele noastre se hranesc cu insecte in zonele de iernare din Africa. De aceea, utilizarea insecticidelor constituie o alta amenintare la adresa cocostarcului. Substantele toxice se acumuleaza in timp, in corpul berzelor, fapt pentru care ele mor intr-un timp destul de scurt. Pesticidele sunt la fel de periculoase pentru viata pasarilor. Din cauza compusilor chimici, unele berze nu ajung nici macar la varsta de trei ani.
Berzele, urmarite prin satelit
Pentru salvarea lor, oamenii de stiinta au inceput sa urmareasca migratia berzei albe cu ajutorul unor emitatoare satelitare. Si in Romania, reprezentantii SOR au aplicat un astfel de dispozitiv pe o barza. Au reusit sa-i urmareasca migratia din Targu Mures pana in Tanzania, cand contactul a fost pierdut. "In urma cu ceva vreme am aplicat un emitator satelitar pe un exemplar de barza alba. Monitorizarea a inceput din Targu Mures si am reusit sa pastram contactul pana cand barza a ajuns in Tanzania.
Am aplicat acest dispozitiv pentru a vedea de unde pleaca pasarea, pe unde trece aceasta in Romania, cat ramane la noi in tara si in ce locuri se concentreaza. Pentru ca, in momentul in care le cunoastem zonele de concentrare, putem sa le protejam", a spus dr. Dan Hulea.
Monitorizarea trebuie sa continue
Specialistii in ornitologie din Romania nu au obtinut foarte multe date privitoare la migratia berzei in urma utilizarii transmitatorului satelitar. Una dintre cauze a fost intreruperea contactului in luna decembrie, astfel incat comportamentul pe timp de primavara nu a putut fi observat.
"Nu am obtinut foarte multe date pentru ca legatura s-a intrerupt undeva in Tanzania, in luna decembrie, astfel incat nu am putut observa comportamentul berzei albe pe timpul primaverii. De aceea, astfel de emitatoare se aplica deodata pe mai multe exemplare.
In cazul in care se pierde legatura cu unele exemplare, raman totusi cateva pe care le putem studia pe o perioada mai lunga de timp", a mai spus ornitologul roman. Totusi, in prezent, in ciuda eforturilor de protectie a speciilor salbatice de pasari, in tarile UE mai mult de 50% din speciile salbatice de pasari au un statut nefavorabil.
www.green-report.ro
marți, 7 aprilie 2009
PELICANUL CRET DOAR O PASARE......
Cristian Ionascu
"Unde au disparut plaurii si pestele? Si de ce ne simtim supravegheati? Noi, singurele produse naturale..."
SOR este o prescurtare, o abreviere, ce include peste 1500 de membri voluntari, 3 birouri, peste 20 de sucursale si multe grupuri scolare. Pe scurt, este Societatea Ornitologica Romana. Vorbind cu dr. Dan Hulea, prin fata ochilor ti se intind carduri largi de pasari, te alaturi unei munci care, departe de a fi cunoscuta sau spectaculoasa, incearca sa ofere pasarilor salbatice un camin - 15% din teritoriul tarii.
Care este istoricul SOR, al activitatii ei? Sa incep cu obiectivul pe care il urmarim: studiul si conservarea pasarilor. In Europa exista o veche traditie care in ultimii ani a prins si la noi. Primii ornitologi au fost vanatorii. Tehnologia nefiind dezvoltata, modalitatea de documentare despre o specie o reprezenta expunerea unei "piese" impaiate in muzeu. La inceputul aniilor '90 a luat fiinta organizatia care i-a reunit mai intai pe vanatorii iubitori de pasari, pe toti cei care erau legati de natura.
Initial, ne-am dezvoltat la Cluj. Aici, numarul iubitorilor de pasari si animale, al celor care respecta natura este mare. Relatia istorica cu ungurii si nemtii, mari iubitori de animale si natura i-a influentat - as zice in bine - pe transilvaneni. Societatea noastra s-a dezvoltat foarte repede la nivel national. Actionam la nivel local si ducem mesajul nostru inclusiv la nivel central, incercand sa schimbam legislatia atunci cand este necesar. Desi am aparut la Cluj, zona cea mai importanta pentru pasarile din Romania este Dobrogea - un mare culoar de migratie care strange ca intr-o palnie toate pasarile din Rusia care migreaza spre Africa. In acest context, Tulcea si Delta Dunarii reprezinta atractii specifice pentru pa sari. Astfel, al doilea birou l-am deschis la Tulcea.
Ulterior, fiind nevoie de o legatura cu autoritatile centrale, cu firme si oameni de afaceri, nu in ultimul rand cu media, am deschis al treilea birou la Bucuresti. In alte tari, munca noastra este preluata si completata - in mod normal - de institute de cercetare, de universitati. ONG-urile propun masuri de conservare, iar scolile si sistemul de invatamant asigura educatia copiilor si a tinerilor. Este o cale fireasca. Acest sistem nu exista in Romania dupa 1990, iar astazi nu functioneaza intr-un mod fericit. Pentru a putea identifica problemele si nevoile mediului si ale pasarilor, trebuie sa facem si cercetare, pentru a conserva speciile aflate in pericol. In contextul in care faci activitati si proiecte de conservare, urmatorul pas logic este activitatea de educare, iar interesele naturii, ale animalelor, nu au fost promovate la nivelul scolilor. Ne-am asumat bucatele din tot acest lant.
Daca vrem sa facem atat de multe - ori faci putin, ceva specific cu viteza mare si ai un rezultat destul de rapid, ori te ocupi de o paleta cu o problematica mai larga - inaintam mult mai dificil prin disiparea energiei. Practic, ONG-urile reflecta starea de pregatire, gradul de civilizatie al societatii. Este foarte dificil sa o iei inainte, trebuie sa-ti armonizezi dezvoltarea si pasii cu legislatia - cu vidul si haosul legislativ existent - si cu standardele societatii - mai inclinata spre distrugerea naturii decat spre salvarea ei. Am gandit dezvoltarea organizatiei gradual. In prima faza, a existat un nucleu de cercetatori entuziasti care au pus bazele organizatiei. Primele echipamente au venit din Germania.
Buletinul Ornitologic s-a tiparit la Medias, manual, alb-negru, dar conta informatia si oamenii erau incantati. A fost o perioada de pionierat in care s-au depus eforturi considerabile, investind bani, timp si munca. Pasul urmator a fost asocierea cu ornitologii europeni. Pasarile nu sunt ale Romaniei sau ale altei tari, ele sunt migratoare. Cuibaresc la noi si incanta cu zborul lor orice om. Daca nu le protejam, intr-o zi nu se vor mai intoarce. Am pus acum doi ani emitatoare pe 3 berze. Una nu a migrat, alta s-a oprit la Brasov si ultima a ajuns in Tanzania. Asteptam inapoierea, dar emitatorul s-a stricat sau a murit pasarea. Trebuie sa te asociezi cu organizatii din alte tari pentru a le proteja. Ne-am afiliat in anul 1997 la organizatia Bird Life International - la care sunt afiliate peste 100 de tari.
Ultima gaina...
Guvernul Romaniei este interesat de economie, nu de salvarea si de protejarea naturii
Astazi, oamenii consuma natura cu mult peste puterea ei de regenerare - Daca vrei sa salvezi natura trebuie sa schimbi legislatia. Bird Life International trebuie sa isi mute sediul din Marea Britanie la Bruxelles pentru a influenta politica europeana. La nivel national actionam la Bucuresti. Actionand asupra Parlamentului European si al Romaniei, actionam pe doua planuri, international si local. - Pelicanul cret din Delta Dunarii este vulnerabil in toate zonele din aria sa de raspandire - din Serbia si Muntenegru pana in Mongolia. Populatia de pelicani creti este estimata la 4000-5000 de perechi cuibaritoare. Populatia europeana mai are doua efective - cca. 700 de perechi in Grecia si cca. 400 in Romania - ultimele ramase, ceea ce le face foarte importante pentru supravietuirea speciei. Proiectul de conservare a speciei pe toata suprafata Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii urmareste crearea unor conditii optime de cuibarit prin inlaturarea celor mai importante amenintari la adresa coloniilor: deranjul si degradarea locurilor de cuibarit. - Lacul Stiucilor din Transilvania, este singurul lac natural care nu a suferit nicio influenta negativa umana semnificativa; este cel mai adanc lac natural cu apa dulce din interiorul tarii, profunzimea sa ajungand la circa 10 m; in Campia Transilvaniei este singurul lac interior pe care se dezvolta plauri (formatiuni de stuf plutitor), la fel ca in Delta Dunarii. Prin actiunea comuna a SOR si a Consiliilor Locale din localitatile Fizesu Gherlii si Sic a devenit o frumoasa zona turistica si o arie protejata la nivel local. Astazi, este caminul a numeroase specii: 100 de pasari, 200 de alge dintre care, pentru Romania, 27 noi, 75 plante superioare, 10 pesti, 11 amfibieni si 7 reptile.
www.revistaioana.ro
"Unde au disparut plaurii si pestele? Si de ce ne simtim supravegheati? Noi, singurele produse naturale..."
SOR este o prescurtare, o abreviere, ce include peste 1500 de membri voluntari, 3 birouri, peste 20 de sucursale si multe grupuri scolare. Pe scurt, este Societatea Ornitologica Romana. Vorbind cu dr. Dan Hulea, prin fata ochilor ti se intind carduri largi de pasari, te alaturi unei munci care, departe de a fi cunoscuta sau spectaculoasa, incearca sa ofere pasarilor salbatice un camin - 15% din teritoriul tarii.
Care este istoricul SOR, al activitatii ei? Sa incep cu obiectivul pe care il urmarim: studiul si conservarea pasarilor. In Europa exista o veche traditie care in ultimii ani a prins si la noi. Primii ornitologi au fost vanatorii. Tehnologia nefiind dezvoltata, modalitatea de documentare despre o specie o reprezenta expunerea unei "piese" impaiate in muzeu. La inceputul aniilor '90 a luat fiinta organizatia care i-a reunit mai intai pe vanatorii iubitori de pasari, pe toti cei care erau legati de natura.
Initial, ne-am dezvoltat la Cluj. Aici, numarul iubitorilor de pasari si animale, al celor care respecta natura este mare. Relatia istorica cu ungurii si nemtii, mari iubitori de animale si natura i-a influentat - as zice in bine - pe transilvaneni. Societatea noastra s-a dezvoltat foarte repede la nivel national. Actionam la nivel local si ducem mesajul nostru inclusiv la nivel central, incercand sa schimbam legislatia atunci cand este necesar. Desi am aparut la Cluj, zona cea mai importanta pentru pasarile din Romania este Dobrogea - un mare culoar de migratie care strange ca intr-o palnie toate pasarile din Rusia care migreaza spre Africa. In acest context, Tulcea si Delta Dunarii reprezinta atractii specifice pentru pa sari. Astfel, al doilea birou l-am deschis la Tulcea.
Ulterior, fiind nevoie de o legatura cu autoritatile centrale, cu firme si oameni de afaceri, nu in ultimul rand cu media, am deschis al treilea birou la Bucuresti. In alte tari, munca noastra este preluata si completata - in mod normal - de institute de cercetare, de universitati. ONG-urile propun masuri de conservare, iar scolile si sistemul de invatamant asigura educatia copiilor si a tinerilor. Este o cale fireasca. Acest sistem nu exista in Romania dupa 1990, iar astazi nu functioneaza intr-un mod fericit. Pentru a putea identifica problemele si nevoile mediului si ale pasarilor, trebuie sa facem si cercetare, pentru a conserva speciile aflate in pericol. In contextul in care faci activitati si proiecte de conservare, urmatorul pas logic este activitatea de educare, iar interesele naturii, ale animalelor, nu au fost promovate la nivelul scolilor. Ne-am asumat bucatele din tot acest lant.
Daca vrem sa facem atat de multe - ori faci putin, ceva specific cu viteza mare si ai un rezultat destul de rapid, ori te ocupi de o paleta cu o problematica mai larga - inaintam mult mai dificil prin disiparea energiei. Practic, ONG-urile reflecta starea de pregatire, gradul de civilizatie al societatii. Este foarte dificil sa o iei inainte, trebuie sa-ti armonizezi dezvoltarea si pasii cu legislatia - cu vidul si haosul legislativ existent - si cu standardele societatii - mai inclinata spre distrugerea naturii decat spre salvarea ei. Am gandit dezvoltarea organizatiei gradual. In prima faza, a existat un nucleu de cercetatori entuziasti care au pus bazele organizatiei. Primele echipamente au venit din Germania.
Buletinul Ornitologic s-a tiparit la Medias, manual, alb-negru, dar conta informatia si oamenii erau incantati. A fost o perioada de pionierat in care s-au depus eforturi considerabile, investind bani, timp si munca. Pasul urmator a fost asocierea cu ornitologii europeni. Pasarile nu sunt ale Romaniei sau ale altei tari, ele sunt migratoare. Cuibaresc la noi si incanta cu zborul lor orice om. Daca nu le protejam, intr-o zi nu se vor mai intoarce. Am pus acum doi ani emitatoare pe 3 berze. Una nu a migrat, alta s-a oprit la Brasov si ultima a ajuns in Tanzania. Asteptam inapoierea, dar emitatorul s-a stricat sau a murit pasarea. Trebuie sa te asociezi cu organizatii din alte tari pentru a le proteja. Ne-am afiliat in anul 1997 la organizatia Bird Life International - la care sunt afiliate peste 100 de tari.
Ultima gaina...
Guvernul Romaniei este interesat de economie, nu de salvarea si de protejarea naturii
Astazi, oamenii consuma natura cu mult peste puterea ei de regenerare - Daca vrei sa salvezi natura trebuie sa schimbi legislatia. Bird Life International trebuie sa isi mute sediul din Marea Britanie la Bruxelles pentru a influenta politica europeana. La nivel national actionam la Bucuresti. Actionand asupra Parlamentului European si al Romaniei, actionam pe doua planuri, international si local. - Pelicanul cret din Delta Dunarii este vulnerabil in toate zonele din aria sa de raspandire - din Serbia si Muntenegru pana in Mongolia. Populatia de pelicani creti este estimata la 4000-5000 de perechi cuibaritoare. Populatia europeana mai are doua efective - cca. 700 de perechi in Grecia si cca. 400 in Romania - ultimele ramase, ceea ce le face foarte importante pentru supravietuirea speciei. Proiectul de conservare a speciei pe toata suprafata Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii urmareste crearea unor conditii optime de cuibarit prin inlaturarea celor mai importante amenintari la adresa coloniilor: deranjul si degradarea locurilor de cuibarit. - Lacul Stiucilor din Transilvania, este singurul lac natural care nu a suferit nicio influenta negativa umana semnificativa; este cel mai adanc lac natural cu apa dulce din interiorul tarii, profunzimea sa ajungand la circa 10 m; in Campia Transilvaniei este singurul lac interior pe care se dezvolta plauri (formatiuni de stuf plutitor), la fel ca in Delta Dunarii. Prin actiunea comuna a SOR si a Consiliilor Locale din localitatile Fizesu Gherlii si Sic a devenit o frumoasa zona turistica si o arie protejata la nivel local. Astazi, este caminul a numeroase specii: 100 de pasari, 200 de alge dintre care, pentru Romania, 27 noi, 75 plante superioare, 10 pesti, 11 amfibieni si 7 reptile.
www.revistaioana.ro
PASARILE DELTEI
Păsările sunt cele care au creat faima deltei, cunoscută, încă de la începutul secolului ca un paradis avian.Avifauna acvatică din Delta Dunării este alcătuită dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adăugă, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a căror viată este legată de prezenta apei. Acestea se grupează în 5 tipuri ecologice principale : specii strâns legate de apă, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufării (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tărmuri (stârci, lopătari, tigănusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogată continuate cu stufării (ralide), specii de tărmuri marine (unele laride). In Delta Dunarii vietuieste 60% din populatia mondiala a cormoranului mic, 10 specii sunt ocrotite de lege, unele fiind cunoscute ca "monumente ale naturii", deoarece sunt pe cale de disparitie. Pasarile ocrotite se pot grupa in 2 clase dupa culoarea penajului:- albe : pelicanul comun si cret, lopatarul, egreta mare si mica, lebada muta si cantatoare;- policrome : piciorongul, ciocintors, califarul alb, califarul rosu, vulturul codalb.Alte trei specii sunt luate in atentie pentru a fi protejate: cocorul, soimul dunarean, pasarea ogorului.
PELICANUL foto... In Delta Dunarii se gaseste cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Pelicanul este o specie protejata si reprezinta simbolul Deltei Dunarii. Fiind un oaspete de vara pelicanul traieste in colonii numeroase, la inceputul toamnei migrand spre locuri mai calde. Pelicanii se hranesc cu peste, foarte interesant este modul organizat si eficient in care vaneaza pestii.
EGRETA MICA foto...Traieste in Delta, in balti cu vegetatie abundenta. Cuibareste in salcii joase, mai rar in stuf. Se hraneste cu diferite animale acvatice. Este o pasare migratoare, monument al naturii.Hrana este reprezentată de peşti mici, lipitori, crustacee, viermi, insecte, pe care le pândeşte la apă mică. Cuibăreşte în arbori, arbuşti sau stuf, în colonii mixte, în lunile aprilie - iulie, cu alţi stârci, uneori cu ţigănuşi şi cormorani mici. Depune 3 - 6 ouă verzui clocite 21 - 22 zile. Puii sunt nidicoli şi stau în cuib o lună. Răspândită vara în sudul Europei, Africa de Nord, Asia, iarna în jurul Mediteranei. În România este oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, unele exemplare pot rămâne şi iarna. Se întâlneşte în zonele umede, bălţi, râuri, lagune sărate. Mai frecventă pe Dunăre şi în Deltă.
CORMORANUL foto...In Delta Dunarii exista doua specii de cormorani: cormoranul mare si cormoranul mic. Cormoranii consuma cantitati mari de peste si cateodata vaneaza impreuna cu pelicanii. Aici traieste 60% din populatia mondiala de cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus), 50% din populatia mondiala de gâsca cu gât rosu (Branta ruficolis)
GASCA CU GAT ROSUCu toate ca 15.000 – 50.000 de perechi sunt o obisnuinta iarna, aceste gaste sunt foarte mobile si migreaza, asa incat observarea acestora este ingreunata. Apar la sfarsitul lui octombrie pana in martie in compania ratei.
RATA foto...Delta Dunarii si tinuturile umede adiacente sunt locurile din Europa unde se poate observa aceasta specie in curs de disparitie. Intre 6.000 si 10.000 de perechi au fost esimate in Romania si majoritatea in delta. In august si septembrie, multe exemplare se aduna pe lacul Somova, la vest de Tulcea. Apare din martie pana in octombrie, cateodata si iarna.
LISITA foto...Lisitele sunt oaspeti permanenti in Delta Dunarii Multe specii, mai ales dintre rate, gâste, pescărusi, apar frecvent în diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integrează secundar în avifauna acvatică, devenind din ce în ce mai numeroase pe măsura transformării ecosistemelor acvatice. Zăvoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adaugă, în timpul cuibăritului, rate, cormorani si stârci. In pădurile de pe câmpurile marine Letea si Caraorman cuibăresc 64 specii tipice avifaunei pădurilor nemorale (silvii, mierle, ciocănitori, măcăleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia brună, acvila pitică, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltându-se rapid. In pajistile de stepă nisipoasă sunt specifice potârnichea, prepelita, ciocârliile, pasărea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe lângă gospodării, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casă, rândunica, barza, lăstunul.O serie de specii acvatice se asociază în timpul cuibăritului formând colonii care sunt aglomerări de cuiburi pe spatii, în general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui număr mare de păsări în apărarea cuiburilor cu ouă sau pui. Coloniile de cuibărit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zăvoaielor de salcie sau în stufării, zgomotul infernal, atmosfera specifică altor ere geologice, zborul săgetător al miilor de păsări care îsi hrănesc puii, transformă coloniile de păsări într-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricărui iubitor al naturii.Nucleul avifaunei este format din 75 specii a caror viata este legata de prezenta apei. Acestea se grupeaza în 5 tipuri ecologice principale : specii strâns legate de apa, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufarii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tarmuri (stârci, lopatari, tiganusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogata continuate cu stufarii (ralide), specii de tarmuri marine (unele laride).Multe specii, mai ales dintre rate, gâste, pescarusi, apar frecvent în diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaza secundar în avifauna acvatica, devenind din ce în ce mai numeroase pe masura transformarii ecosistemelor a cvatice. Zavoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adauga, în timpul cuibaritului, rate, cormorani si stârci. In padurile de pe câmpurile marine Letea si Caraorman cuibaresc 64 specii tipice avifaunei padurilor nemorale (silvii, mierle, ciocanitori, macaleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia bruna, acvila pitica, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introduis prin colonizare populatia dezvoltându-se rapid. In pajistile de stepa nisipoasa sunt specifice potârnichea, prepelita, cicârliile, pasarea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe lânga gospodarii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casa, rândunica, barza, lastunul
www.indanubedelta.ro
PELICANUL foto... In Delta Dunarii se gaseste cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Pelicanul este o specie protejata si reprezinta simbolul Deltei Dunarii. Fiind un oaspete de vara pelicanul traieste in colonii numeroase, la inceputul toamnei migrand spre locuri mai calde. Pelicanii se hranesc cu peste, foarte interesant este modul organizat si eficient in care vaneaza pestii.
EGRETA MICA foto...Traieste in Delta, in balti cu vegetatie abundenta. Cuibareste in salcii joase, mai rar in stuf. Se hraneste cu diferite animale acvatice. Este o pasare migratoare, monument al naturii.Hrana este reprezentată de peşti mici, lipitori, crustacee, viermi, insecte, pe care le pândeşte la apă mică. Cuibăreşte în arbori, arbuşti sau stuf, în colonii mixte, în lunile aprilie - iulie, cu alţi stârci, uneori cu ţigănuşi şi cormorani mici. Depune 3 - 6 ouă verzui clocite 21 - 22 zile. Puii sunt nidicoli şi stau în cuib o lună. Răspândită vara în sudul Europei, Africa de Nord, Asia, iarna în jurul Mediteranei. În România este oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, unele exemplare pot rămâne şi iarna. Se întâlneşte în zonele umede, bălţi, râuri, lagune sărate. Mai frecventă pe Dunăre şi în Deltă.
CORMORANUL foto...In Delta Dunarii exista doua specii de cormorani: cormoranul mare si cormoranul mic. Cormoranii consuma cantitati mari de peste si cateodata vaneaza impreuna cu pelicanii. Aici traieste 60% din populatia mondiala de cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus), 50% din populatia mondiala de gâsca cu gât rosu (Branta ruficolis)
GASCA CU GAT ROSUCu toate ca 15.000 – 50.000 de perechi sunt o obisnuinta iarna, aceste gaste sunt foarte mobile si migreaza, asa incat observarea acestora este ingreunata. Apar la sfarsitul lui octombrie pana in martie in compania ratei.
RATA foto...Delta Dunarii si tinuturile umede adiacente sunt locurile din Europa unde se poate observa aceasta specie in curs de disparitie. Intre 6.000 si 10.000 de perechi au fost esimate in Romania si majoritatea in delta. In august si septembrie, multe exemplare se aduna pe lacul Somova, la vest de Tulcea. Apare din martie pana in octombrie, cateodata si iarna.
LISITA foto...Lisitele sunt oaspeti permanenti in Delta Dunarii Multe specii, mai ales dintre rate, gâste, pescărusi, apar frecvent în diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integrează secundar în avifauna acvatică, devenind din ce în ce mai numeroase pe măsura transformării ecosistemelor acvatice. Zăvoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adaugă, în timpul cuibăritului, rate, cormorani si stârci. In pădurile de pe câmpurile marine Letea si Caraorman cuibăresc 64 specii tipice avifaunei pădurilor nemorale (silvii, mierle, ciocănitori, măcăleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia brună, acvila pitică, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltându-se rapid. In pajistile de stepă nisipoasă sunt specifice potârnichea, prepelita, ciocârliile, pasărea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe lângă gospodării, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casă, rândunica, barza, lăstunul.O serie de specii acvatice se asociază în timpul cuibăritului formând colonii care sunt aglomerări de cuiburi pe spatii, în general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui număr mare de păsări în apărarea cuiburilor cu ouă sau pui. Coloniile de cuibărit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zăvoaielor de salcie sau în stufării, zgomotul infernal, atmosfera specifică altor ere geologice, zborul săgetător al miilor de păsări care îsi hrănesc puii, transformă coloniile de păsări într-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricărui iubitor al naturii.Nucleul avifaunei este format din 75 specii a caror viata este legata de prezenta apei. Acestea se grupeaza în 5 tipuri ecologice principale : specii strâns legate de apa, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufarii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tarmuri (stârci, lopatari, tiganusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogata continuate cu stufarii (ralide), specii de tarmuri marine (unele laride).Multe specii, mai ales dintre rate, gâste, pescarusi, apar frecvent în diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaza secundar în avifauna acvatica, devenind din ce în ce mai numeroase pe masura transformarii ecosistemelor a cvatice. Zavoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adauga, în timpul cuibaritului, rate, cormorani si stârci. In padurile de pe câmpurile marine Letea si Caraorman cuibaresc 64 specii tipice avifaunei padurilor nemorale (silvii, mierle, ciocanitori, macaleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia bruna, acvila pitica, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introduis prin colonizare populatia dezvoltându-se rapid. In pajistile de stepa nisipoasa sunt specifice potârnichea, prepelita, cicârliile, pasarea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe lânga gospodarii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casa, rândunica, barza, lastunul
www.indanubedelta.ro
PELICANII DIN DELTA DUNARII
Trecut si prezentÎn România, la sfarşitul secolului trecut şi începutul acestui secol, ambele specii de pelicani – pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) şi cel creţ (Pelecanus crispus) – erau încă frecvenţi, nu numai în Delta Dunării, ci în toată Dobrogea. Vizitatorii Deltei Dunării din acele vremuri povesteau despre existenţa atâtor cuiburi, încât relatările lor par incredibile. După călătoria sa din 1869, austriacul E. Hodek notează : „Potrivit calculelor mele aproximative între Cernavodă şi Marea Neagră cuibăresc atât de mulţi pelicani, încât numărul lor depăşeşte orice imaginaţie umană!În această zonă trăiesc mai multe milioane de păsări!”. În 1874, fraţii Sintenis descopereau minunata colonie de pe lacul Cuibeda.În următoarele decenii, numărul pelicanilor a scăzut înspăimântător, din cauza pescarilor, care, ingrijoraţi pentru capturile lor, învinovăţeau aceste păsări „dăunătoare”, dând foc, ani de-a rândul, tutror coloniilor întâlnite. Din acest masacru, şi vânătorii şi-au avut partea lor, fiind recompensaţi, pentru fiecare picior de pelican, cu câte un cartuş. Şi azi mai trăieşte unul dintre cei care, în 1926, a luat parte la o asemenea campanie. „…Am dus opt vânători cu trei bărci în colonie, pentru că ne-au promis băutură…”- povesteşte bătrânul. „Masacrul a ţinut şase ore, şi prada a constat in aproximativ 260 de picioare de pui pelican.Vânătorii ar fi dorit să ia mai multe picioare, dar, fiindcă se grăbeau foarte tare, nici nu mai omorau puii, ci pur şi simplu le tăiau picioarele, lăsându-i acolo să moară in chinuri cumplite…”.Renumitul ornitolog român Ion I. Cătuneanu, şeful Centralei Ornitologice Române, a avut o atitudine pozotivă în privinţa protecţiei păsărilor ihtiofage. În timpul observaţiilor sale din 1950, efectuate cu ocazia unei survolări a Deltei Dunării cu avionul, a descoperit doar o singură colonie de pelicani, cu numai circa 250 de pui. În acelaşi an, populaţia de pelicani din Delta Dunării a fost estimată la numai 600 de exemplare.Actualmente, pelicanii sunt strict protejaţi în toată Europa. În România, din 1955, speciile de pelicani au fost declarate monumente ale naturii, iar coloniile sunt, de asemnea, protejate, pătrunderea în colonii fiind strict interzisă. Protejarea pelicanilor, datorită sensibilităţii acestor păsări faţă de factorii perturbanţi, este de neconceput fără protecţia strictă a coloniilor de cuibărit. Deranjarea coloniilor duce după sine părăsirea cuiburilor, iar dintr-o eventuala pontă înlocuitoare vor rezulta pui întârziaţi, care nu vor fi pregătiţi pentru migraţia de toamnă şi vor muri ingheţaţi. Însă aceste păs`ri se pot observa în alte condiţii, când survolează Delta, sau la pescuit pe lacurile mari, pe apele complexului Razim-Sinoe etc.Pelicanul comun si pelcanul cretDatorită măsurilor de protecţie, în prezent, pe teritoriul Deltei Dunării cuibăresc peste 2500 de perechi de pelicani comuni si aproximativ 100 de perechi de pelicani creţi. În zilele noastre, aici se găseşte cea mai mare populaţie de pelicani comuni din Europa .Precum s-a vazut, majoritatea pelicanilor din Deltă sunt pelicani comuni. Adulţii acestei specii au o culoare alb-roz, iar în perioada nupţială, ambele sexe posedă un ciuf, iar fruntea prezintă o excrescenţă vizibilă. Remigele – penele lungi ale aripii – sunt negre, ca la berze. Sacul gutural – instrumentul de pescuit de bază al pelicanilor – este gălbui, ca şi o porţiune de penaj de pe pieptul păsării.
WWW.REFERAT.RO
WWW.REFERAT.RO
vineri, 3 aprilie 2009
LUMEA PASARILOR MA FASCINEAZA
Sunt atat de fascinat de pasari incat o mare parte din viata mea le-am tot studiat si le voi studia viata si comportamentul atata timp cat voi exista.
Ma fascineaza tot la pasari marea varietate de specii care exista desi trebuie sa spun cu parere de rau ca sunt si multe specii pe cale de disparitie,ma mai fascineaza modul de viata,modul de hranire,modul cum isi construiesc cuiburile,ouale,migratia.
Dar un lucru ma fascineaza cel mai mult procesul de incubatie care mi se pare tare interesant.
Ma fascineaza tot la pasari marea varietate de specii care exista desi trebuie sa spun cu parere de rau ca sunt si multe specii pe cale de disparitie,ma mai fascineaza modul de viata,modul de hranire,modul cum isi construiesc cuiburile,ouale,migratia.
Dar un lucru ma fascineaza cel mai mult procesul de incubatie care mi se pare tare interesant.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)